O caracteristica a poporului roman este milogeala; ne place sa ne plangem de mila, sa ne vaitam, si ca o consecinta a pasivitatii noastre, sa induram. Mai degraba induram decat sa actionam, fie ca recunoastem sau nu, asa suntem noi: delasatori, pomanagii etc. Tot mai des auzi: nu avem, nu ne da, e greu etc, ne rezumam la vorbe si atat.

Romanul s-a nascut poet, dar de ceva vreme este analist, cunoscator, datator cu parerea etc. Ne place sa ne amagim, sa visam, mai nou, unii care nu reusesc sa viseze in somn apeleaza la magazinele de vise.

Suntem un popor de lasi, de dezbinati, facem haz pe seama altor romani, exemple sunt bancurile cu moldoveni, olteni, ardeleni etc.

Ar trebui sa ascultam cu atentie imnul, sa ne trezim din indolenta si nepasare, si daca te gandesti ca acum ceva timp se pusese problema schimbarii Imnului… ca si cum asta era problema noastra (tara arde baba se piaptana), dar sa facem ce stim cel mai bine: sa privim la Dansez pentru tine, Nora pentru mama, Stirile de la ora cinci etc, sa bem bere si sa ragaim a usturoi de la mici, sa jucam la Superbingo Metropolis si/sau Loto 6/49 ca o da Dumnezeu sa castigam si noi saptamana asta, ca demult a ajuns cutitul la os si suntem in cacat pan’ la gat, dar vorba aceea romaneasca: zambeste, maine poate fi mai rau.

Pace si prosperitate!